Fertilizatorii organici si anorganici
Fertilizatorii sunt compusi chimici importanti care asigura dezvoltarea armonioasa si functionalitatea plantelor. Diversitatea tipurilor de ingrasaminte se datoreaza in primul rand varietatii tipurilor de sol, a fertilitatii acestora si a cerintelor nutritionale impuse de fiecare specie vegetala.
Cea mai frecventa si cuprinzatoare clasificare a fertilizatorilor distinge doua tipuri majore: fertilizatori organici si anorganici (chimici).
Ingrasamintele organice sunt cele mai variate si se disting prin faptul ca nu pun in pericol sanatatea plantelor daca nu sunt administrate cu prudenta, asa cum se intampla in cazul celor anorganice. Ingrasamintele organice depasesc rigorile impuse de programele rigide de administrare, putand fi aplicate ponderat oricand se considera ca este necesar.
Cateva dintre cele mai utilizate materiale organice sunt: compostul, gunoiul provenit de la animale, turba, frunzele, scoarta de copac si fanul. Intrucat mai sunt si altele similare sub raport calitativ, este dificila stabilirea unei ierarhii.
Fertilizatorii organici contin o cantitate mare de nutrienti care ajuta la hranirea plantei. De asemenea contribuie la afanarea solului si la protejarea acestuia impotriva schimbarilor de temperatura.
Ingrasamintele anorganice sunt substante chimice (sintetice) a caror compozitie a fost adaptata in functie de necesitatile plantelor. Cele mai multe dintre ele sunt pe baza de azot, fosfor si potasiu datorita rolului important pe care acestea il au in dezvoltarea plantelor.
Ingrasamintele anorganice, care se pot gasi sub forma lichida, de granule sau solida, au intotdeauna specificat pe ambalaj raportul NPK, adica al celor trei minerale. Se considera ca celelalte elemente de care plantele au nevoie se gasesc de cele mai multe ori in cantitati suficiente in substrat, motiv pentru care nu necesita a fi incluse in compozitia ingrasamintelor.
Alegerea fertilizatorului potrivit nu este o sarcina usoara intrucat trebuie identificat in primul rand daca la originea bolii sta deficienta sau prezenta in exces a unui element.
Daca s-a stabilit cauza se poate trece la aplicarea fertilizatorului potrivit in cantitatile recomandate. Administrat excesiv poate provoca arsuri partilor vegetative ale plantelor, mai ales cand este aplicat pe un substrat foarte uscat.
Pentru atingerea unor rezultate favorabile este recomandata folosirea ambelor tipuri de fertilizatori intrucat acestia sunt complementari din punct de vedere functional.
Articole asemănătoare
-
Visinele in tratamentele naturiste
Fructul contine zaharuri, proteine, acizi organici, vitamine, saruri minerale, iar frunzele, coditele si chiar coaja visinului pot fi folosite in tratamente alternative pentru diverse afectiuni cronice
-
Scorusul de munte si sanatatea
Scorusul de munte sau sorbul pasaresc este o planta care-si are radacinile atat in sens propriu cat si figurat in pamantul batranului continent european.
-
Agrisele - boabe de savoare si sanatate
In timpul sezonului estival unul dintre lucrurile cele mai importante pe care l-ai putea face pentru organismul tau este sa-l mentii hidratat si vitaminizat.
-
Socul - un remediu natural eficient
Socul este o planta cu multiple calitati terapeutice, nelipsita din cartile de specialitate care o trateaza ca pe una dintre cele mai importante remedii naturale.
-
Farmecul si aroma plantelor folosite pentru a gati
Plantele aromate intrebuintate in bucatarie pot sa dea gust pana si celei mai simple retete. Sunt si usor de crescut, indiferent daca sunt plantate pe straturi special amenajate sau alaturi de soiuri de flori ornamentale.