Retete culinare in Malta

 Bucataria malteza este rezultatul relatiei de lunga durata dintre localnicii insulelor si numeroasele influente straine, care s-au perindat intr-o forma sau alta de-a lungul secolelor. Mancarea malteza este rustica, folosindu-se foarte mult foietajele umplute cu legume, branzeturi, peste, carne, orez si paste, pentru feluri gustoase si satioase.

Acestea pot include combinatii delicate de conopida, branzeturi de oaie sau capra si ou, totul intr-un foietaj crocant, sau placinta Lampuki, un amestec de spanac, conopida, alune, intr-un foietaj subtire, cu un gust ciudat pentru cei neobisnuiti, dar delicios.

Se prepara si placinte cu spanac si peste, foarte condimentate, sau Timpana, un fel foarte cautat, amestec de paste cu un sos de carne si foietaj.

Cel mai cautat si gustat fel maltez este pastizzi, din foietaj umplut cu branza si ou, sau cu mazare si alte legume, sau pentru gurmanzi cu sardine si carne. Pastizzi se vand atat pe strada cat si in baruri si cafenele, se mananca doar fierbinti, fiind gustarea preferata de localnici.

Se mananca foarte mult mancaruri fierte sau feluri umplute - veti gasi caracatita, sepie sau calamar umplut, cu sos condimentat de tomate - la mancare de iepure cu vin si condimente sau bragoli - bucati de carne, oua fierte taiate in bucati, crutoane de paine si patrunjel, totul invelit in felii subtiri de carne si fierte indelung. Un alt fel preferat sunt pasarile umplute, bagate la cuptor pe un blat de cartofi, ceapa, usturoi si mirodenii, servite fierbinti. Legumele de sezon se asorteaza de minune cu carnea tocata, cu masline si condimente tari.

Bucataria malteza are multe in comun cu cea siciliana si cum intre cele doua insule distanta e cu putin peste 100 de km, iar conditiile climatice sunt similare, astfel de asemanari nu sunt surprinzatoare. Pastele sunt foarte des intalnite in arta gastronomica malteza, sub diverse forme. Pot fi cumparate, dar de multe ori sunt preparate ca in casa ravjul (ravioli).

Ravjul este un fel delicios, aluatul de paste in forma de semiluna avand in interior un amestec de branza si patrunjel, fiind servit cu sos de rosii, asezonat cu telina,  busuioc si presarat cu parmezan ras. Se spune ca aceasta specialitate malteza a aparut ca o reactie la interdicia de a consuma carne in anumite zile, data de biserica catolica.

In trecut, datorita lipsei de lemne pentru foc, arta gastronomica malteza a trebuit sa se adapteze, mancarurile fiind gatite incet, pentru a consuma cat mai putin lemn. Vasul, in general din lut, era asezat deasupra unei mici vetre de piatra, numita kenur, in permanenta supravegheata. Asa ca gatitul la foc mic a devenit o marca a bucatariei malteze, si chiar daca in prezent se folosesc aragazuri moderne, mancarurile traditionale se prepara la fel ca in urma cu secole.

In trecut se pastra si un alt obicei. Cum existau prea putine familii care sa isi permita luxul unui cuptor, felurile pentru pranzul de duminica - cel mai important - erau duse la cuptorul comun al satului. Fiecare vas avea o mica placuta metalica, pe care era scris numele familiei.

Cum singurul cuptor al satului era de regula cel al brutarului, acesta trebuia sa aiba grija ca fiecare fel de mancare sa fie bine fiert, dupa care familia ducea acasa vasul arzand. Traditia se pastreaza si astfel multi localnici sustin ca numai asa pot obtine gustul cel mai bun. Unul dintre felurile preparate in acest fel este ross fil-forn, un amestec de orez, carne tocata si sos de rosii.