Pestera Polovragi
Pestera Polovragi este una dintre cele mai proeminente atractii naturale din vestul tarii. Daca nu ati descoperit pana acum frumusetea vaii Oltetului, v-ati lipsit de ce are mai frumos judetul Gorj.
Comuna Polovragi se afla in depresiunea omonima, facand parte din Depresiunea Subcarpatica Olteana dintre Bistrita Valcii si Tismana. Indata ce patrunzi pe Cheile Oltetului unde razele solare razbat prea putin din cauza peretilor verticali, atmosfera se schimba brusc si ai senzatia ca civilizatia ramane mult in urma.
Cunoscuta si sub numele de Pestera lui Pahomie, Pestera Polovragi se iveste pe malul stang al raului, la o altitudine de 670 m. Numele “Polovragi” provine de la o planta (Polovraga) care crestea acum 2000 de ani in Carpatii romanesti si era intrebuintata de vracii dacilor pentru o serie de boli. Nimeni nu stie cum arata, unii o considera o combinatie intre musetel si cimbrisor, in vreme ce altii, descendenta unei plante fosile din Cretacicul inferior.
Conform traditiei, Pahomie ar fi fost un pustnic sosit din manastirea din apropiere, si stabilit in acest refugiu prin secolul al XVII-lea. Desi cunoscuta pe plan local din cele mai vechi timpuri, Pestera Polovragi a fost descrisa intai in anul 1868, atunci cand capta atentia comunitatii de speologi si iubitorilor de natura din Romania.
Din punct de vedere genetic, formatiunea nu iese din tiparul celor formate prin eroziunea calcarului de tip jurasic, insa nu lipsesc nici trasaturile care sa ii confere unicitate. Alaturi de stalactite si stalagmite in pestera se intalnesc: “Moartea cu coasa” (un desen bizar realizat de monahul Pahomie), Sala divina si Bolta insangerata.
Pestera este relativ calda, umeda si lipsita de curenti de aer. Biospeologia nu este foarte interesanta, avand o fauna saraca si o singura specie troglobionta: Trachysphera spelaea. Una dintre legende afirma ca aici ar fi vietuit Zamolxe, zeul dacilor, iar stalactitele si stalagmitele sunt formate din lacrimile sale, dupa cucerirea Daciei de romani. Legenda a fost inspirata si de cetatea dacica descoperita pe platoul de deasupra pesterii.
Impreuna cu galeriile laterale, Pestera Polovragi masoara aproape 10 km lungime, fapt ce o situeaza in primele 5 din tara sub raportul dimensiunilor. Din total, doar o portiune de 900 m este electrificata si accesibila publicului. Cheile Oltetului si Pestera Polovragi fac parte din aceeasi Rezeravatie Naturala din judetul Gorj, pe o suprafata de peste 100 de hectare.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
Articole asemănătoare
-
Cascada Bigar, desemnata cea mai frumoasa din lume
Cascada Bigar pare desprinsa dintr-un peisaj tropical, insa dincolo de orice asteptari, se gaseste pe Valea Minisului, in Muntii Aninei.
-
Parcul National Semenic – Cheile Carasului
Parcul National Semenic – Cheile Carasului cuprinde elemente naturale cu o valoare deosebita si se gaseste in sud-vestul Romaniei. Cele 36,214 ha sunt de mare interes sub aspect fizico-geografic, floristic, hidrologic, geologic si speologic atat pentru cercetatori cat si pentru turisti.
-
Geoparcul Platoul Mehedinti
Cea mai noua arie protejata a judetului Mehedinti se gaseste la nord de municipiul Drobeta Turnu Severin si a fost declarata la 30 noiembrie 2004.
-
Pestera Izvorul Tausoarelor
Pestera Izvorul Tausoarelor este unul dintre obiectivele speologice consacrate din Carpatii romanesti. Aceasta se deschide in versantul stang al paraului omonim din Muntii Rodnei, la 95- m altitudine, pe teritoriul administrativ al judetului Bistrita-Nasaud.
-
Parcul National Ojcow, Polonia
Parcul National Ojcow se numara printre obiectivele naturale cele mai bine cotate din apropierea orasului Cracovia, capitala istorica a Poloniei.