Gradinile de la Villandry

Scurt istoric
Castelul Villandry a fost terminat in anul 1536 si a fost ultimul din cele mai mari castele construite pe malurile fluviului Loire in timpul Renasterii. Castelul a fost construit de Jean le Breton, unul din ministrii de finante ai lui Francois I. Cea mai mare realizare a lui in domeniul arhitecturii a fost construirea castelului Chambort, pe care le Breton a supervizat-o sub egida lui Francois I. In timp ce conducea proiectul Villandry, le Breton a construit si pentru el o mica replica a acestuia langa castelul Chambord, numita Villesavin. Le Breton fusese mai intai ambasadorul Italiei, ocazie cu care a invatat tot ce se putea despre arta renascentista a gradinaritului. Pentru a construi castelul, Le Breton a daramat un vechi castel din secolul al XII-lea, din care a pastrat doar turnul (donjon) care se poate observa in spatele curtii principale.

Villandry a ramas in proprietatea familiei Le Breton pana in anul 1754, cand a devenit proprietatea Marchizului de Castellane, ambasadorul regelui, care venea dintr-o familie de nobili ilustrii din Provence. Acesta a construit cladirile laterale in stil clasic, care se observa de ambele parti ale curtii. Tot marchizul a fost cel care a redecorat interiorul castelului astfel incat acesta sa corespunda standardelor de comfort din secolul al XVIII-lea, care sunt mai aproape de ce cunoastem noi astazi decat cele aplicare in perioada renascentista.

Gradinile originale au fost distruse in secolul al XIX-lea iar in locul lor s-a creat o gradina in stil englezesc, asemanatoare cu gradina Monceau din Paris.

In 1906 castelul a fost cumparat de dr. Joachim Carvallo, nascut in Spania in anul 1869. El a renuntat la o stralucitoare cariera alaturi de doctorul Charles Richet (castigator al premiului Nobel in 1913), pentru a se devota in intregime castelului Villandry. Astfel, el a salvat castelul care era pe cale sa fie demolat si a creat gradinile care exista si astazi si care sunt in deplina armonie cu arhitectura renascentista a castelului. In 1924, Carvallo a fondat asociatia "Demeure Historique", prima asociatie pentru proprietarii de castele cu valoare istorica. Totodata, el a fost pionier in deschiderea acestor constructii istorice pentru public.

Gradinile castelului Villandry
Gradinile ornamentale pot fi considerate o prelungire a camerelor din castel si fiecare a fost amenajata intr-un mod deosebit. Pentru a le vedea in intregime trebuie sa mergeti in cel mai inalt punct.

Primele patru zone dreptunghiulare din fata reprezinta o alegorie si formeaza Gradina Iubirii. Fiecare zona evoca un tip de iubire: tandra (cu garduri vii in forma de inimi), pasionala, schimbatoare si tragica. In interiorul acestor zone s-au ales special flori care prin culoare si forma sa intareasca prin prezenta lor sentimentul care a stat la baza amenajarii locului respectiv. Portocaliul a fost folosit ca simbol al tandretii, rosul pentru tradare si galbenul pentru iubirea schimbatoare.

	a. "Iubirea tandra" este simbolizata prin amenajarea unor zone in forma de inimi. In centru s-a incercat redarea unor masti de domino, care erau folosite la baluri.
	b. "Iubirea pasionala" este si ea reprezentata prin inimi, dar de data aceasta frante. Tufele care marginesc aceste zone sunt asezate informal, ca un labirint, evocand dansul.
	c. "Iubirea schimbatoare" Cele patru evantaie din colturi simbolizeaza natura trecatoare a iubirii. Culoarea dominanta este gabenul.
	d. "Iubirea tragica" Designul gradinii reprezinta lamele pumnalelor sau sabiilor folosite in duelurile dintre rivali. Florile de aici au culoarea rosie.

Gradina de apa Gradina cu iaz este situata in coltul cel mai sudic al gradinii si este amenajata in conformitate cu spiritul clasic: in centru este iazul, rotund, inconjurat de gazon si tufe. Este locul ideal pentru odihna si meditatie.

Labirintul
A fost refacut de curand si se bazeaza pe un model renascentist.

Gradina de Mirodenii
Aceasta gradina se afla intre gradina de legume si biserica, respactand amplasarea din perioada Evului Mediu. Aici se cultiva mirodenii aromate, plante medicinate si alte ierburi care se folosesc in preparatele culinare. Gradina contine cam 30 de varietati de plante care erau considerate esentiale pentru o familie in perioada in care a fost construit castelul.

Gradina de Legume
Este formata din noua zone dreptunghiulare, cu laturi egale, dar care au forme geometrice diferite.

In aceste patrate sunt plantate legume de culori contrastante (praz albastru, varza ornamentala rosie, frunze verzi de morcov), care dau impresia unei table de joc multicolore.

Gradina de legume a fost prima data creata in Evul Mediu, fiind ingrijita cu drag de calugarii de la manastirea din apropiere. Mult mai tarziu, pragmaticul dr. Carvallo a recreat gradina de legume in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, adunand un numar de 250.000 de plante care azi au numai un scop decorativ. Noua gradinari supravegheaza ingrijirea si inlocuirea tuturor plantelor, in asa fel incat sa se pastreze armonia coloristica pe toata dupara sezonului. Cel mai potrivit moment din an pentru a admira gradina este toamna, cand varza decorativa ajunge la maturitate. In gradina sunt cultivate 40 de legume diferite. Nenumaratele intersectari din gradina ne amintesc de originile ei monastice. Tot caugarii au plantat trandafiri obisnuiti pentru a infrumuseta gradinile. Conform traditiei, trandafirii erau plantati simetric.

Cea de-a doua infruenta in amenajarea gradinii a venit din Italia si a luat forma fantanilor arteziene, a boschetilor si straturilor de flori.

Gradinarii din Franta secolului al XVI-lea combinau stilul francez cu cel monastic italian de amenajare a gradinilor, creand zone in care plantau atat trandafiri, cat si legume proaspat aduse din America. Acest tip de gradina era numit "gradina ornamentala de legume". Stilul a fost descris de Androuet du Cerceau si a constituit sursa de inspiratie pentru Joachim Carvallo.

chateauvillandry.com