In urma cu 20 de ani, pe data de 26 aprilie 1986 la ora locala 1 si 23 de minute, doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal. Incendiul a durat zece zile si au fost raspândite cantitati de substante radioactive în atmosfera de 400 de ori mai mari decat cele inregistrate in urma bombardamentului atomic de la Hiroshima.
Autoritatile sovietice de la acea vreme au incercat sa ascunda dezastrul care a urmat, zeci de mii de muncitori ai centralei si cei aflati in apropiere murind in cateva saptamani in chinuri groaznice.
Accidentul s-a produs în timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cântarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Învelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri în atmosfera.
Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)
Primele victime ale accidentului - muncitorii, pompierii si militarii
Pentru lichidarea efectelor exploziei au fost mobilizate 800.000 de persoane, asa numitii ''lichidatori'' din care faceau parte soldati, pompieri si muncitori; acestia au fost nevoiti sa intervina cu mijloace rudimentare, lipsiti de orice fel de protectie.
Din randul lor au fost inregistrate cele mai multe victime, circa 200.000 fiind grav afectati, iar cel putin 25.000, murind ca urmare a expunerii la radiatii care au depasit de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa, in doar cateva ore sau zile. Alaturi de ei, milioane de oameni, din zonele inconjuratoare, o parte din nordul Europei, Belarus, Rusia, Moldova, Romania, au fost afectate de valul de radiatii.
Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un ''sarcofag'' de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525.
Cernobal, orasul fantoma
In urma accidentului au fost evacuate 135.000 de persoane in timp record; in urma lor a fost instaurata o asa numita zona de ''interdictie'' de 4000 kilometri patrati, cu un nivel de radioactivitate periculos. In interiorul acestei zone bine pazite, timpul pare ca nu se mai scurge; o localitate neingrijita, cu arhitectura gri-posomorata si urme vizibile ale abandonului si altele mai putin vizibile ale mortii care pandeste din aer, pamant si apa: cesiul 137 si strontiul 90
Natura a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, a precizat Rudolph Aleksahin, director al Institutului de Radiologie Agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul ''padurii brune'', o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent; o credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care ''a curatat solul'' dupa 1986.
Infernul s-a transformat apoi intr-o oaza pentru animalele salbatice care, in absenta omului, s-au inmultit si au pus stapanire pe zona. Nimeni nu poate sti cu siguranta care este efectul radiatiilor asupra acestora, existand zvonuri ca au aparut deja mutatii grotesti, zvonuri dezmintite insa de oficiali.
Consecinte pe termen lung
Agentia guvernamentala ucraineana Cernobil Interinform din Kiev a raportat, in martie 2002, ca din cele trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor, 84% au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. Aceasta statistica include si un milion de copii. Conform celor mai recente date publicate de Comitetul Cernobil, infiintat in Minsk de guvernul din Belarus, media cazurilor de boala este mai ridicata in regiunile contaminate decat in cele necontaminate. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare.
Si in Romania, specialistii apreciaza ca una dintre consecintele pe termen lung ale unei catastrofe de genul celei de la Cernobil este inmultirea cazurilor de cancer. Fenomenul continua sa se manifeste alarmant si dupa 20 de ani de la accident. Astfel, in ultimii noua ani numarul cazurilor de cancer s-a dublat. Daca in 1996 in judet ul Bacau existau 4.000 de bolnavi de cancer, anul trecut figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai intalnite forme de cancer sunt leucemia si cel tiroidian, adica exact acele forme care apar in urma expunerii la radiatii. Medicii spun ca in anii de dupa 1986 au fost numeroase si nasterile de copii cu malformatii, dar nu exista in prezent nici un fel de statistici in acest sens.
Securitatea nucleara in Romania
In prezent punctele slabe ale securitatii nucleare din tara noastra le constituie cadrul de reglementare neclar, inexistenta strategiilor, echipamentele necorespunzatoare, controlul permisiv, slaba pregatire a personalului. Teodor Chirica, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul Centralei de la Cernavoda, sustine ca politica de securitate trebuie sa aiba ca principiu fundamental acordarea de prioritate maxima securitatii nucleare, in fata oricaror cerinte legate de productie. Aceste masuri sunt necesare pentru a evita producerea unei catastrofe similare celei de la la Cernobil. ''Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare''.
Centrala nucleara de la Belene - un nou Cernobal?
Cu prilejul mesei rotunde ''Miturile energiei nucleare in Romania'', organizata in urma cu doua saptamani de Fundatia Terra Mileniul III, au fost dezbatute problemele legate de constructia centralei nucleare bulgaresti de la Belene, situata la doar 11 km de orasul Zimnicea.
S-a atras atentia in special asupra faptului ca centrala urmeaza sa fie amplasata intr-o zona cu grad seismic ridicat. Un alt argument impotriva proiectului il constituie modelul de reactor VVER 1000 care are probleme de 
siguranta. Reprezentantii Fundatiei Ecologice Terra Mileniul III au mai precizat ca centrala de la Belene este amplasata in Parcul National Persina, arie protejata in care Banca Mondiala deruleaza un proiect de conservare a faunei si florei. De asemenea, pe malul romanesc al Dunarii exista Balta Suhaia, care are tot regim de arie protejata. Lavinia Andrei apreciaza ca acordul dat de autoritatile romane Guvernului bulgar pentru centrala de la Belene ''reprezinta un troc prin care autoritatile bulgare sa ne dea unda verde pentru constructia Unitatii 3 si 4 de la Cernavoda''.
Domnul Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, a numit proiectul centralei drept ''o bomba nucleara la granita Romaniei'' care va avea implicatii inclusiv economice, prin poluarea terenurilor agricole si descurajarea investitiilor in regiune.
Pe de alta parte, secretarul general al Forumului Atomic Roman - ROMATOM, domnul Gheorghe Lucaciu, a declarat ca ''centrala nucleara de la Belene, conform proiectului prezentat de partea bulgara va fi la fel de sigura ca oricare alta din lume care are aceeasi solutie tehnica de producere a energiei. Mai mult, nu exista, din punct de vedere economic, concurenta in ceea ce priveste exportul de energie intre Romania si Bulgaria. De altfel, prin prisma Protocolului de la Kyoto, energia nucleara este singura care nu produce gaze cu efect de sera''
Opozitie si de partea bulgara
Jan Haverkamp, specialist in energie al Greenpeace a declarat ca ''proiectul Belene este unul prost din toate punctele de vedere. Ceea ce ne ingrijoreaza cel mai mult este ca procedurile de pregatire a proiectului si procesul de luare a deciziilor au fost manipulate in diverse moduri. Nu fost facuta o analiza corespunzatoare a necesarului energetic al Bulgariei si al solutiilor in aceasta privinta. Belene este produsul unui trecut comunist megaloman. Nu se potriveste cu viitorul Bulgariei, ca parte a Uniunii Europene intr-un mediu stabil si independent al surselor regenerabile de energie.''
Albena Simeonova, purtatorul de cuvant pentru ''Greenpeace Energy Revolution Tour'' in Bulgaria sustine ca ''opozitia fata de centrala Belene este foarte puternica in nordul Bulgariei. Cerem cetatenilor sa ne sprijine in lupta pentru a opri acest proiect periculos pentru viitorul copiilor Bulgariei''.