Silurul
Silurul face parte din flora spontana a tarii noastre si este considerata o planta semi-parazita fiindca se dezvolta numai in compania altor specii de la care primeste o parte din nutrienti.
Floarea-de-ochi, asa cum i se mai spune in popor, ori Euphrasia rostkoviana de catre oamenii de stiinta, are multiple calitati terapeutice si este usor de recunoscut. Silurul are flori mici, albe, si petale colorate pe interior cu cateva linioare mov si o pata galbena in partea inferioara. Prefera zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane.
In scop fitoterapeutic sunt folosite atat frunzele cat si florile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire care tine cu aproximatie din luna iunie pana in septembrie. Silurul este astringent, antiseptic, tonic si antiinflamator actionand eficient impotriva racelilor, sinuzitei si nasului congestionat.
Planta se recomanda in mai toate afectiunile oftalmologice, de la oboseala ochilor si a tulburarilor de vedere, fie ele numai pasagere, pana la starile inflamatoare acute sau subacute.
Pentru aceasta se prepara un decoct dintr-o lingura de planta maruntita la o cana de apa (fierbere 10 minute) din care se beau cate 3 cani zilnic ori se administreaza extern pentru umezirea compreselor. In caz de blefarita agravata la vant si caldura insotita de secretii nazale abundente se recomanda tinctura de silur.
Intern, planta se mai utilizeaza in bolile hepatice, gastrice si anorexie iar calitatile sale vizeaza de asemenea combaterea alergiilor.
Sursa foto
I. C.
Articole asemănătoare
-
Plante care inlesnesc frumusetea ochilor si vederea
Ochii sunt printre cei mai buni indicatori ai starii de sanatate a organismului. Aspectul acestora mai graieste, insa, si despre propria lor sanatate, ce poate fi incurajata de o alimentatie potrivita.
-
Fitoterapia in tratarea oboselii oculare
Oboseala oculara nu este o boala propriu-zisa, ci mai degraba un complex de factori in disfunctie. Cauze si manifestare Cauzele pot fi anumite afectiuni organice (boli renale si hepatice, diabet, etc), alimentatia deficitara, utilizarea in exces a computerului sau a televizorului, lipsa de protectie impotriva radiatiilor, etc.
-
Anorexia
Numita si inapetenta sau lipsa poftei de mancare, anorexia reprezinta una dintre bolile civilizatiei fiind determinata initial de degenerarea florei bacteriene a faringelui si a intestinului si complicata ulterior prin componente de natura psihica si comportamentala.