Semintele. Cum realizam proba de semanat?
Productia de legume nu poate fi corespunzatoare in lipsa unor seminte si rasaduri bune, indiferent de cate masuri agrotenice s-ar aplica. De aceea este important sa fie cunoscute de catre toti lucrurile elementare ce asigura succesul. Fasolea, mazarea, sfecla, ridichile precum si alte legume se inmultesc din seminte puse direct in sol, in timp ce altele, printre care tomatele, varza, ardeii etc, au nevoie sa treaca prin etapa de rasad. Dintre insusirile pe care trebuie sa le prezinte orice samanta enumeram:
- sa fie autentica, adica sa apartina in mod sigur soiului ales pentru cultura;
- sa fie sanatoasa;
- sa fie uniforma;
- sa aiba energie germinativa sporita;
Inainte de cultivare este bine sa verificati personal calitatea semintelor - dupa cum vom prezenta - mai ales daca acestea au fost cumparate de la piata si au fost probabil tinute in conditii neconforme.
Proba de semanat se realizeaza cu 10-15 zile inainte de activitatea propriu-zisa. Pe o coala alba de hartie se pun toate semintele si se separa in trei gramajoare dupa marimea lor (mari, mijlocii, mici). Pe fundul unei farfurii adanci se pun una peste alta doua bucati de tifon umezite cu apa de la temperatura camerei, peste care se aseaza in randuri cate 25 seminte luate din fiecare gramajoara. Se acopera cu alte doua tifoane umezite iar peste gura farfuriei se pune un geam.
In functie de specia respectiva, in maxim 14 zile se numara semintele incoltite iar rezultatul se inmulteste cu 4 pentru a afla procentul de germinare. Astfel, daca din 100 seminte incoltesc cel putin 97 la tomate, 95 la dovleci, 95 la fasole, 90 la castraveti, gulii, varza etc, atunci semintele sunt considerate bune. Daca procentul de germinare este putin mai mic se va tine seama de acest lucru la semanat, dandu-se mai multa samanta, iar daca rezultatele sunt foarte slabe semintele vor fi inlocuite.
Adancimea de semanat depinde de marime semintei. Astfel, semintele mici cum sunt cele de salata, patrunjel, ceapa sau cimbru se seamana la circa 1 cm adancime, varza, ardeii castravetii, spanacul, tomatele la 3 cm iar fasolea si mazarea la 6 cm. Semanaturile de toamna se fac ceva mai adanci ca sa nu mai fie vulnerabile in fata inghetului.
Sursa foto
I. C.
Articole asemănătoare
-
Cum ne putem bucura din plin de calitatile spanacului?
Spanacul este o planta legumicola anuala originara din Asia Mica. Planta are o radacina fusiforma si o tulpina dreapta, care nu trece de 30 cm inaltime. Exista mai multe tipuri de spanac si despre toate se considera ca prezinta proprietati valoroase pentru sanatate.
-
Cum recunosti mierea de calitate
Apicultura este una dintre cele mai vechi indeletniciri. Mierea la popoarele antice din bazinul Mediteranei, cum si la cel al getilor numerosi din nordul Dunarii, era considerata un dar al zeilor oferit muritorilor.
-
Ce oferim in dar de Paste?
Dupa un an in care am trecut prin bune si rele, iata-ne din nou in pragul Invierii Domnului, cel mai mare prilej de bucurie al intregii crestinatati. Cum se intampla de fiecare data in Saptamana Patimilor, pregatirile
-
Alimentele organice
In multe colturi ale lumii alimentele organice au devenit foarte populare. Cum cererea creste de la o zi la alta, productia ajunge si ea la noi standarde pentru a satisface dorintele clientilor care isi doresc sa consume alimente sanatoase.
-
Cum controlam alergiile de primavara?
Pentru spectacolul de culori si aromele naturale oferite, primavara este considerata adesea cel mai frumos anotimp insa dupa cum probabil stiti, nu produce in toate cazurile bucurie si extaz. Anual, odata cu sosirea ei un numar mare de persoane se confrunta cu alergii cauzate de sporii si polenul plantelor.