Kiwi
Denumire stiintifica: Actinidia deliciosa
Familie: Actinidiaceae
Descriere
In padurile din care este originara, planta care face kiwi poate fi descrisa ca un arbust cu vite lungi, viguroase si lemnoase, asemanatoare lianelor, cu aspect de arbust catarator. Nu este neobisnuit ca un astfel de arbust sa acopere o zona de 3-4,5 m latime, 5-7 m lungime si 2,7-3,6 m inaltime. De aceea, kiwi are nevoie absoluta de in spalier.
Foliaj: frunzele mari, de culoare verde inchis, cu aspect lucios au forma ovala inspre rotunda, cu 17-25 cm diametru. Frunzele si lastarii tineri sunt acoperiti cu peri rosiatici, pe cand frunzele mature au peri de culoare verde inchis pe partea superioara si albi, cu vene albicioase pe partea inferioara.
Florile: sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alba spre crem si oarecum parfumate; apar cate una sau cate trei, pe vite, la axilele frunzelor. Perioada de inflorire se intinde pe mai multe saptamani, din mai pana in iunie, in functie de conditiile climaterice. Kiwi este un arbust androsteril, adica florile poarta fie organele reproductive masculine, fie cele feminine, asa ca este nevoie de arbusti de sex diferit pentru a se produce fructe. Exista specii cu flori ale caror organe reproductive masculine pot produce fructe, dar aceste nu sunt de calitate buna.
Fructul: este oval, ovoid sau oblong, lung de 7,5 cm, cu pielita maronie, acoperita cu peri mici, tari. Pulpa fructului este ferma, tare pana cand e complet copt si are o culoare verde deschisa, stralucitoare, uneori galbuie sau maronie. Mijlocul fructului este suculent, cu linii demarcatoare intre care se afla seminte mici, de culoare purpuriu inchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrisoara inspre acida.
Origine: Kiwi este originar din valea raului Yangtze, din nordul Chinei si din provincia Zhejiang, pe coasta estica a Chinei
Cultivare si ingrijire
Arbustul kiwi are nevoie de o lunga perioada de dezvoltare (cel putin 150 de zile calde, fara inghet), care nu trebuie sa se suprapuna peste perioadele reci din toamna sau iarna tarzie. Cand este in perioada de repaus, kiwi poate rezista si la temperaturi de -12 grade Celsius, poate chiar si mai putin. Totusi, arbustul trebuie aclimatizat usor cu temperaturile scazute, pentru ca orice scadere brusca poate duce la craparea trunchiului si astfel la imbolnavirea vitelor. Ingheturile care pot interveni iarna tarziu omoara mugurii lipsiti de aparare, lucru care limiteaza recolta de fructe.
Toate varietatile de kiwi au nevoie de o perioada de adaptare la frigul iernii. Cel mai des cultivata varietate de kiwi este Hayward, care are nevoie de o perioada de 800 de ore la temperaturi intre 0-7 grade Celsius pentru a face fata cu bine iernii. In zonele in care iernile sunt blande, se pot cultiva cu succes varietati ca Elmwood, Dexter, Abbott, sau Vincent; in aceste zone, vitele de kiwi isi pot pastra frunzele, caz in care nu vor inflori in sezonul urmator. Kiwi poate fi cultivat foarte usor si in ghiveci, ca planta de interior.
Locul de plantare
Kiwi poate fi plantat si intr-un loc cu partiala umbra, dar cel mai bine se dezvolta intr-un loc insorit, in care se poate intinde pe un spalier. Vitele trebuie protejate de vantul puternic, pentru ca rafalele puternice pot rupe lastarii nou aparuti de pe tulpina. Nu este recomandat sa cresteti un kiwi daca locuiti intr-o zona cu clima foarte calda.
Pregatirea locului de plantare
Kiwi are nevoie de un spalier mare, bine realizat, sau de orice alta suprafata peste care sa isi intinda vitele lungi. Pentru un simplu spalier puteti confectiona unele in forma de T, la care ambele laturi sa fie lungi de 2,4 metri, dintre care 60 de cm trebuie sa fie in pamant, iar prin laturile de sus sa treceti niste sarme (desigur, acesta este cazul in care kiwi este cultivat in sera sau in zonele in care poate fi plantat afara - pentru cultivare in ghiveci, dimensiunile vor fi mult mai mici). Daca nu doriti sa folositi acest sistem, utilizati un sismplu bat sau o scarita speciala de care se gaseste si in comert.
Pamantul
Kiwi prefera solurile mai acide, cu pH-ul intre 5-6,5, bine drante, bogate in materii organice. Frunzele vor arata lipsa de nitrogen daca pamantul nu este acid. Arbustul nu tolereaza solurile cu concentratie mare de sare.
Udarea
Kiwi trebuie udat din abundenta, mai ales in perioada activa, cand este in plina dezvoltare, si pentru a evita problemele care pot aparea din aceasta scauza, pamantul trebuie sa fie foarte usor drenabil. Udarea regulata vara, cand este foarte cald, este un lucru absolut necesar. Stresul cauzat de seceta se manifesta prin caderea frunzelor, ingalbenirea sau arderea marginilor acestora, iar in cazuri extreme se ajunge la caderea tuturor frunzelor si aparitia unor lastari tineri.
Fertilizarea
Kiwi trebuie tratat cu substante fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de care are nevoie din plin, mai ales in prima jumatate a sezonului de crestere. Adaosul de nitrogen la sfarsitul perioadei va duce la aparitia unor fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare. In solurile bazice, un fertilizator pentru arbusti fructiferi trebuie turnat in jurul tulpinii, dupa care pamantul trebuie udat bine - aceasta operatie trebuie efectuata la inceputul lunii martie. Urmeaza apoi tratamente suplimentare, la inceputul verii. Se pot folosi substante care contin si alte elemente nutritive si minerale necesare plantelor. Acoperirea pamantului din jurul tulpinii cu balegar si/sau paie uscate este foarte benefica. Totusi, stratul nu trebuie sa intre in contact direct cu tulpina, pentru ca poate putrezi coroama arbustului.
Taierile
Pentru a obtine o buna productie de fructe, taierile de formare sunt absolut necesare. Tehicile de taiere se bazeaza de obicei pe inlocuirea trunchiului principal, si difera numai in functie de sistemul de spalier folosit. Vitele de kiwi trebuie, dupa cum am mai spus, sa fie antrenate pe un sistem din urmatoarele: o singura sarma, 3-5 sarme intinse pe un sistem in T sau pe un alt fel de spalier. In toate cazurile, una din vite va fi antrenata in sus, pe sarme. Cand varful vitei se incolaceste ca un carcel, acesta trebuie taiat, iar de la tulpina se lasa sa mai creasca in ca o vita. Dupa doi ani, arbustul va avea deja mai multe astfel de vite, In sezonul de crestere, fiecare ramura laterala va da cate un lastar nou, la cam 1/3 din distanta de la care a crescut chiar ea. In iarna urmatoare, taiati trunchiul batran, si repetati aceasta operatie in fiecare an.
Inmultire
Semintele din fructele cumparate de la magazin pot fi plantate primavara. Trebuie folosit un amestec de pamant fin, nisipos, care trebuie mentinut umed, dar nu imbibat cu apa. Semintele germineaza in 4-5 saptamani. Plantele obtinute astfel vor trebuie altoite pentru a produce arbusti vigurosi. Kiwi cumparati din sere sunt, de obicei, deja altoiti. Atat arburii altoiti cat si cei nealtoiti au fiecare avantajele lor.
Arbusti de kiwi obtinuti din butasi sunt de obicei mai rezistenti la frig; daca se usuca pana la nivelul solului, un kiwi obtinut din butas va da lastari noi la primavara, lastari care vor avea aceleasi caracteristici ca planta initiala.
Boli si daunatori
Kiwi nu are prea multe probleme din acest punct de vedere, probabil si datorita faptului ca daunatorilor nu prea le plac frunzele, scoarta si radacina arbustului. Un lucru ciudat este ca scoarta are o aroma mentolata si pisilor le place sa o roada; cand arbustul e mic, acest lucru poate fi o problema, mai ales ca astfel se pot pierde lastarii noi din primavara. Melcii pot ataca ramurile tinere. Alti daunatori mai sunt cartitele, puricii plantelor, precum si nematodele, care reduc vigoarea arbustului.
Recoltarea
Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat si de conditiile climaterice. Din punct de vedere comercial, fructul se recolteaza cand este matur, adica in momentul in care zaharurile solubile din el ating 6,5 unitati pe un refractometru. Pentru cei care cresc acasa un kiwi, cel mai bine este sa asteptati pana la 1-15 noiembrie, data pana la care semintele din interior sunt deja negre.
Odata cules, fructul trebuie asezat intr-o punga de plastic si apoi depozitat in frigider. Cand e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider si lasat sa se mai coaca, in aer liber. In conditii bune, fructele se pot pastra si cateva luni.
Specii
Kiwi rezistent: Actinidia arguta, A. kolomikta
Kiwi rosiatic: A. melanandra
Kiwi cu ramuri argintii: A. polygama
Kiwi purpuriu: A. purpurea
Lavinia Rorich
29.03.2006
Află mai multe despre
Articole asemănătoare
-
Smoothie cu struguri si kiwi pentru un sistem imunitar mai rezistent
Plin de vitamine si cu gust placut, fructat, dulce-acrisor, este un smoothie bun si pentru cei mari, dar si pentru cei mai mici, in special atunci cand vrem sa oferim sistemului nostru imunitar un ajutor atat de util.
-
Kiwi pentru sanatate
Unul dintre fructele cu cel mai mare continut de vitamina C, perfect ca o gustare sau pentru a fi folosit in diverse retete, este unul dintre fructele exotice preferate de multi, in care veti gasi si vitamina E, K, magneziu, fosfor, cupru, acid folic, luteina, antioxidanti. La fel ca si bananele si fructul de kiwi este o buna sursa de potasiu.
-
Salata de fructe cu ananas, limeta si kiwi
O salata de fructe cu mult ananas, struguri, kiwi, capsune si zeama de limeta.
-
Shake simplu cu mango si kiwi
Un singur fruct de mango inseamna pentru organism o portie generoasa de antioxidanti, fibre, vitamina C si A, in vreme ce un fruct de kiwi are la randul sau vitamina C (si nu putina) alaturi de vitamina K, fibre, antioxidanti. Le puteti folosi pentru o gustare sanatoasa sau pentru aceasta reteta, o bautura usor de preparat cu un gust plin, dulce, exotic.
-
Limonada cu suc de lamaie si kiwi
De ce sa nu adaugam intr-o cana mare cu limonada racoritoare cateva fructe de kiwi, aducand gustului clasic de lamaie un plus dulceag, exotic, delicios?