Feriga

Feriga (Dryopteris filix-mas)  Feriga

Descriere:
Feriga este o planta ierbacee, vivace, avand in pamant un rizom gros de cca 1-2 cm si lung pana la 30 cm, tarator si acoperit cu partile imbatranite ale petiolurilor frunzelor din anii trecuti. Ei sunt de culoare bruna spre negru, arcuiti, insotiti de solzi membranosi. Din rizom pornesc radacini subtiri, negricioase. In sectiune, rizomul si resturile de petiol sunt de culoare verde. Rizomul creste prin varful lui, care se termina printr-un buchet de frunze. Primavara, frunzele sunt rasucite in forma de carje. Pe masura ce se dezvolta, ele se desfac ajungand la o lungime de 50-140 cm si o latime de cca 25 cm. Petiolul este scurt si acoperit pe toata lungimea lui cu solzi (scoame) brun-roscati. Frunzele sunt alungite avand de o parte si de alta a nervurii principale numeroase foliole, de culoare verde inchis, care la randul lor sunt divizate in aripioare (segmente) mai mici, dintate pe margini si cu varful rotunjit, niciodata ascutit. Incepand cu luna iunie si pana in septembrie, pe spatele acestor aripioare, de-a lungul nervurii, se observa niste puncte brune, ca de rugina. Privite cu lupa, ele au forma unui rinichi, formand gramajoare de sporangi (sori) continand spori, cu ajutorul carora feriga se inmulteste. Sorii sunt acoperiti de o membrana glabra numita indusiu. Feriga este o planta comuna ce creste prin padurile de munte in locuri umede si umbrite.

 Recoltarea:
Toamna, incepand din luna septembrie, se recolteaza rizomul impreuna cu resturile de petioluri ramase din anii trecuti. Rizomul se poate recolta si primavara in momentul cand frunzele sunt inca in faza de carje. Perioada de recoltare nu are influenta asupra valorii medicinale a produsului.

 Mod de uscare:
Pentru uscare, rizomii nu se vor taia in lungime, deoarece substantele active in contact cu aerul se distrug, iar rizomul capata o culoare bruna. Uscarea se face numai pe cale naturala. In cazul cand timpul nu permite acest lucru, rizomii se pot usca si cu aer cald, la o temperatura de cel mult 35 grade C. Ei se depoziteaza in locuri bine aerisite, curate si cat mai ferite de lumina. Din cca 3,5 lg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat.

 Intrebuintari:
Rizomii sunt folositi de catre industria chimico-farmaceutica pentru prepararea unor medicamente contra teniei (panglicii).

 Observatii:
Feriga medicinala buna de recoltat se confunda uneori cu Athyrium filix femina, sau "feriga femeiasca. Aceasta feriga are un rizom mai scurt,de cel mult 10 cm lungime, iar aripioarele frunzelor sunt terminate cu dinti ascutiti.
 

Articole asemănătoare

  • Adiantum

    "Cea mai populara specie de feriga la noi. Este o feriga delicata inalta de 20 - 40cm, are frunze mici dintate, verzi stralucitoare, foarte fine in forma de pana, sustinute de petioli oarte subtiri, sarmosi dar supli de culoare neagra.

  • Nephrolepis

    Cea mai cunoscuta feriga. Frunzele lungi de 60 - 90cm, cu foliole alungite, fin ondulate si adesea sectate, formeaza o tufa bogata. Culoarea verde crud si frunzele frumos arcuite intregesc valoarea decorative.

  • Blechnum

    Blechnum spicant creste sub forma unei tufe formate din mai multe crengute lemnoase, ce ajung pana la 50-60 de centimetri si sunt acoperite cu frunze verzi. Este vorba despre o specie de feriga cu un mare efect decorativ, ce poate fi plantata si in zone mai putin luminate.

  • Cyrtomium

    Cyrtomium falcatum este o feriga mai rezistenta la conditiile de vegetatie. Se prezinta sub forma unei tufe, cu un rizom gros, scurt si cu solzi mari. Frunzele imparipenate sunt lungi de 40-60 de cm. Aceasta specie are frunze foarte decupate si ondulate.

  • Mimosa pudica

    Mimosa pudica este o planta anuala, vesnic verde. Este cultivata ca o curiozitate - frunzele sunt asemanatoare frunzelor de feriga, si se strang daca sunt atinse sau expuse la o flacara (de obicei se redeschid in cateva minute


Warning: fopen(cache/b4258fa81108c16014539d6931dbfc5e) [function.fopen]: failed to open stream: No such file or directory in /var/www/html/lib/classes/loadcache.lib.php on line 139