Urmele Codrilor Vlasiei au nevoie de ajutor
Daca Transilvania se traduce prin “teritoriul de dincolo de padure”, aceasta are legatura probabil si cu legendarii Codrii ai Vlasiei care acopereau odinioara partea estica a Tarii Romanesti. Acestia se intindeau din Lunca Dunarii pana la dealurile Targovistei si de la Baicoi-Paulesti, Ploiesti, pana in zona Bucurestilor. Expresia "Codrul e frate cu romanul" isi are originea in perioada in care padurile erau refugiul celor asupriti de popoarele pagane. In evul mediu - aflam din cartile de istorie - aici a infrant Vlad Tepes armata otomana venita sa-l detroneze si tot in acest loc si-a gasit sfarsitul marele domnitor.
Mai tarziu, prin Codrii Vlasiei a fost construit un drum care lega centrul Bucurestilor de Palatul Mogosoaia al lui Constantin Brancoveanu. Podul Mogosoaiei, pentru ca despre el este vorba, avea sa devina dupa Razboiul de independenta (1877-1878) “Calea Victoriei” pe care o stim astazi.
Din pacate, nevoia de terenuri, folosirea materiei lemnoase pentru constructii si mai ales liberalizarea comertului cu cereale si lemn prin tratatul de la Adrianopol (1829) au condus in scurta vreme la disparitia aproape definitiva a ecosistemului. Putini stiu ca peticele de padure din preajma Capitalei, denumite Snagov, Pustnicul, Cernica, Romanesti si Comana, au facut candva parte din aceasta intindere de arbori seculari.
Rezervatia Comana include zeci de specii de plante si animale protejate de legile internationale si este unica in Europa. Parcul natural de la Comana este considerat a doua delta a Romaniei, ocupand locul doi ca biodiversitate dupa Delta Dunarii. Atractia padurii o reprezinta teii si speciile protejate: lacramioarele, ghimpele si bujorul de padure. Si celelalte paduri sunt demne de apreciat, atat din punct de vedere botanic cat si din punct de vedere al posibilitatilor de recreere. Din pacate, in fiecare dintre cazuri, problemele nu sunt nici pe departe incheiate, provocarile pricipale constand in defrisari ilegale si extinderea spatiului rezidential.
Pentru a lasa si generatiilor urmatoare mostenirea primita, padurile au nevoie de protectie. In caz contrar, nepasarea va sterge o pagina de istorie si ultimele locuri de tihna din apropierea Bucurestilor.
Sursa foto
I. C.
Articole asemănătoare
-
Bujorii din soiul Madame Gaudichau
Bujorii Madame Gaudichau au nevoie de un sol fertil, cu drenare buna si bogat in humus, dar se pot adapta si unui regim de semi-umbra.
-
Intretinerea gradinii in luna noiembrie
Gradina poate fi frumoasa si in penultima luna a anului calendaristic, noiembre, in culori iernatice. Chiar daca este putin cam devreme sa stim ce ne rezerva anotimpul rece, un lucru este cert: animalele din gradina vor avea nevoie de ajutor, chiar si daca va fi o iarna blanda.
-
Plantele au nevoie de vitamine sa creasca?
Plantele au nevoie de hrana ca orice forma de viata de pe Pamant. Fotosinteza reprezinta procesul prin care ele sintetizeaza substantele organice din bioxid de carbon si apa cu ajutorul luminii solare absorbite.
-
Masca de primavara. Masca de curatire pentru fata si corp
La inceput de primavara, corpul si pielea noastra au nevoie de o detoxifiere si de o exfoliere, pentru a ne simti si a arata in forma. Reteta propusa este o masca realizata cu tarate de grau si miere de albine.
-
Plantele bolnave au nevoie de nutrienti sau tundere ?
Desi greu de crezut, plantele care dau semne ca s-ar fi imbolnavit nu trebuiesc tuse intotdeauna. Frunzele, desi acoperite de semne ale bolii, sunt active din puct de vedere al fotosintezei. Plantele bonlave au nevoie de fotosinteza pentru a lupta cat mai bine cu boala.