Springerle - cand biscuitii devin arta

La prima vedere sunt doar biscuiti traditionali de Craciun (desi anasonul aduce un plus de gust si aroma) dar Springerle sunt mai mult decat atat. Specialitate bavareza cu o istorie de cateva secole, sunt biscuiti pe care iubitorii traditiei ii fac in perioada Craciunului si prefera sa ii imparta cu cei dragi sau sa ii ofere in dar, pentru ca dincolo de gust sunt mici opere de arta, si nu doar culinara. Alaturi de o bautura calda ar fi gustarea ideala pentru zilele reci ale iernii daca nu ai ezita, cel putin la prima vedere, incantat de modelele de pe fiecare biscuite. Realizate in relief, adesea cu o surprinzatoare bogatie a detaliilor, de la complicate modele geometrice la scene medievale, animale, braduti si decoratiuni de Craciun, cavaleri neinfricati sau motive religioase, Springerle te pot duce cu gandul la o galerie de arta in miniatura, pusa pe o farfurie sau intr-o cutie eleganta din lemn. 
 
Facuti acasa dupa reteta transmisa de o generatie la alta, Springerle ar fi fost o specialitate indragita inca din veacul al XIV-lea, iar trecerea timpului nu a facut decat sa le adauge un plus de farmec si nobletea trecutului. Daca atatea alte specialitati au fost practic uitate acesti biscuiti altfel simpli - apa, zahar, praf de copt, faina, oua, putin anason - par sa fi rezistat secolelor datorita decoratiunilor care ii impodobesc. Nu se stie cum a inceput ceea ce poate initial a fost doar un joc, dar pentru o portie buna de Springerle nu este suficient sa respecti proportiile din reteta. Dupa ce aluatul este gata, moale si gata pentru a fi decupat in forme si pus la cuptor, este intins bine sunt forma unei foi (secretul este sa fie cat mai rece) si pe suprafata sunt imprimate modelele. Fie se folosesc forme din lemn sau metal (traditional se foloseau cele din lut si piatra) fie un fel de facalet pe care sunt sculptate desenele, scenele si personajele care vor face din fiecare biscuite o creatie surprinzatoare, toata suprafata este astfel decorata. Lasati pentru cel putin 24 de ore sa se odihneasca si sa se usuce, pastrand astfel liniile fine ale decoratiunilor, biscuitii sunt apoi pusi la copt in tavi presarate cu anason, iar rezultatul... aproape ca eviti sa gusti.  

 
Daca initial au fost utilizate in special forme de animale, motive geometrice sau cavaleri (de fapt numele s-ar traduce si "micul cavaler") pe masura ce mesterii artizani au fost tot mai atrasi de aceasta neobisnuita forma de arta, unde sculptura si bucataria se intalneau, si detaliile au devenit tot mai numeroase si mai complicate. Scene de turnir, episoade biblice (cele mai populare), flori, case, povesti spuse de la biscuite la altul ca intr-o banda desenata cu parfum de anason, treptat a devenit o intrecere intre cei care faceau nu doar cel mai bun desert, dar si intre cei care spuneau cea mai frumoasa poveste. Iar traditia continua pentru ca acum oricine isi poate cumpara formele din magazine online, asa ca ar putea adopta reteta unui desert cu o lunga istorie in orice alta parte a lumii.

Foto: oetker.de, cookierecipes.com