Inmultirea prin butasi a plantelor de gradina si apartament

 Marea majoritate a plantelor de apartament se inmultesc pe cale asexuata (vegetativa) - prin butasire, divizarea (despartirea) tufei, drajoni, stoloni, muguri adventivi, marcotaj, altoire. Numarul plantelor care se inmultesc pe cale sexuata (prin seminte) este mai mic.

Inmultirea prin butasi este cea mai des utilizata metoda de inmultire a plantelor de apartament si se bazeaza pe insusirea pe care o au unele specii de a reconstitui plante noi din organe sau portiuni de organe, atunci cand sunt detasate de planta mama si sunt puse in conditii optime de mediu. Partile folosite la butasire difera de la specie la specie; pot fi butasi din lastari, din tulpini, frunze, muguri si radacini.

Clasificarea butasilor se face dupa mai multe criterii:

1. dupa natura organului prelevat;

2. dupa consistenta tesuturilor;

3. dupa epoca de realizare;

1. Dupa natura partii prelevate, exista:

- butasi de varfuri de lastari (muscata, cercelus, tradescantia, etc.);
- butasi de tuplina (dracena, filodendron);
- butasi de muguri (aucuba, ficus);
- butasi de frunze intregi (violeta africana);
- butasi de fragmente de frunza (sansevieria, begonia);
- butasi de radacina (clerodendron, aralia).

2. Dupa consistenta tesuturilor se disting:

- butasi erbacei, prelevati din tulpini verzi moi (majoritatea speciilor de apartament);
- butasi semilemnosi sau semimaturi, taiati din tulpini lemnoase la baza, dar inca erbacee la extremitati (croton, ficus, leandru, dafin, bougainvillea). Se mai numesc si butasi de august;
- butsi lemnificati (clerodendron);

3. Dupa perioada de realizare:

- butasi de primavara;
- butasi de vara-toamna.

Butasi de lastari

- inainte de taierea butasului udati bine planta mama si rupeti bobocii;
- taiati lastarul sau tulpina cu un briceag/cutit bine ascutit, deasupra unui nod;
- lasati numai 3-4 perechi de frunze pe butas, faceti o taietura jos, imediat sub nod si indepartati frunzele de la baza butasului pe o lungime de 2-3 cm;
- baza butasilor se poate trata cu substante rizogene (hormoni) pentru inradacinare, de tip Radi Stim sau Rhizopon;
- puneti butasii individual in ghivece cu amestec de nisip si turba, dupa care asezati usor pamantul in jurul lor;
- udati cu o stropitoare cu sita fina sau cu un pulverizator, avand grija sa nu deranjati butasii;
- puneti ghivecele cu butasi in conditii de mediu corespunzatoare, asigurand o temperatura de aproximativ 20°C, lumina stralucitoare, cu lumina multa dar filtrata;
- ca sa mentineti umiditatea atmosferica, fie asezati tavite cu apa langa ghiveci, fie il acoperiti cu o punga de plastic, perforata.

Butasi din frunze intregi

- se taie, cu o lama ascutita, o frunza complet dezvoltata, cu petiol (cat mai aproape de baza plantei);
- petiolul se pudreaza (de preferat) cu hormoni pentru inradacinare si se introduce in amestecul din turba si nisip, astfel ca baza frunzei sa ramana la suprafata si se apasa usor pentru o buna fixare.

Butasi din fragmente de frunze

- se taie o frunza si, in functie de forma ei, se sectioneaza in fragmente (fasii) orizontale sau despicate pe lungime, prin mijlocul nervurii principale. Fiecare portiune (care trebuie sa aiba o portiune din nervura principala) se introduce in amestecul din turba si nisip, circa 20 mm, astfel incat fragmentul sa aiba contact strans cu acesta;
- tavile sau ghivecele se uda cu o stropitoare cu sita fina si apoi se aseaza intr-un loc calduros, dar nu in lumina directa;
- in functie de specie si de natura butasului, inradacinarea dureaza de la 3 saptamani pana la 2 luni.

Butasi inradacinati in apa

Multe plante de apartament se inmultesc prin aceasta tehnica, simpla si la indemana oricui (incepator sau cu experienta).

Ea consta in punerea in apa a butasilor (fie fragmente de tuplina, fie din varfuri de lastari sau frunze intregi cu petiol).

Exemple de plante care se preteaza la aceasta tehnica sunt plantele erbacee (tradescantia, pothos, impatiens, cissus, etc.) ai caror butasi trebuie sa aiba 7-12 cm lungime, plantele semilemnoase (difenbachia, ficus, dracena, etc.), ai caror butaasi trebuie sa aiba 15-20 cm lungime si frunze de begonia rex, Sansevieria, violeta africana.

Tehnica efectuarii butasilor este aceeasi ca la butasii inradacinati in amestec de pamant, cu exceptia butasilor de papirus (Cyperus alternifolius). Butasii de cyperus se fac din umbreala de bractee, taiata cu cativa centimetri din tulpina. Frunzele (bracteele) se taie la o treime din lungimea lor si se pun rasturnate (cu tija in sus) pe suprafata apei intr-un vas. Dupa maxim 3 saptamani se observa formarea radacinilor si a noilor plantute la nivelul partii scufundate in apa.

Butasi de plante grase, suculente

Dupa prelevare, butasii plantelor grase, suculente se lasa sa se usuce la aer 2-3 zile, timp in care partea taiata se cicatrizeaza.

Dupa cicatrizarea taieturii, butasii se pun in amestec de turba si nisip, infigand baza butasului sau a frunzei in amestecul de pamant, superficial. Se uda foarte putin.

Perioade optime pentru inmultirea plantelor de apartament

Primavara este, de regula, cea mai buna perioada pentru inmultirea plantelor de apartament. Este perioada in care plantele isi revin la crestere, butasii emit usor radacini, semintele germineaza mai repede, in conditii de luminozitate mai buna si cu zile mai lungi.

Inmultirea (multiplicarea) plantelor se poate efectua tot anul, numai daca sunt asigurate conditii de mediu corespunzatoare (temperatura si lumina).

Locul unde se pun rasadurile si butasii

Cand nu dispunem de o sera sau o veranda prevazuta cu parapeti sau cu etajere, vasele cu semanaturi sau butasi se pun pe masute, asezate in fata ferestrelor sau pe pervazul unei ferestre orientate spre est.

O luminozitate insuficienta produce plantute pipernicite, etiolate (alungite) si butasi firavi, iar razele directe ale soarelui produc arsuri sau chiar usuca plantutele fragile, abia inradacinate.