Submarinele vegetale

submarinePlantele de apa cu flori au trebuit sa rezolve in mediul lor natural o foarte grea problema hidrotehnica, si anume deplasarea in sens vertical a intregului organism, sau a unor parti din el in anumite perioade ale vietii. Astfel, polenizarea nu poate avea loc decat la suprafata apei, iar fructul trebuie sa isi petreaca perioada de repaus pe fundul mlastinii.
Scufundarea si ridicarea la suprafata apei este realizata de animale cu ajutorul miscarilor unor organe speciale sau a membrelor. Plantele n-au astfel de organe. Ele trebuie sa procedeze asemenea unui mecanism creat de mana omului-respectiv ca un submarin-folosind insa energia si reactia lor vitala. Scufundarea submarinului se realizeaza prin umplerea tancurilor de balast cu apa, iar ridicarea la suprafata prin eliminarea apei din aceste incaperi speciale cu ajutorul pompelor. Ca sa vedem in actiune principuil submarinului aplicat de o planta, nu avem decat sa privim otratelul de balta-Utricularia vulgaris. Plasa sa cu capcane, folosita pentru a prinde insectele, are de asemenea si rolul de tanc de balast.
Cand planta a fructificat, capcanele isi inceteaza menirea. Capacelele lor intepenesc, iar peretii sensibili isi pierd proprietatea contractilitatii, lasand apa sa patrunda in voie in interiorul utriculelor. Ingreunata, planta se scufunda. Periscopul lujerului floral, care in mod obisnuit se inalta deasupra apei, dispare brusc, tragand spre adanc micile camarute cu seminte care isi vor face somnul de iarna pe fundul mlastinii.


Un submarin, sau mai degraba un batiscaf vegetal nu mai putin interesant este si castana de apa, numita si ciulinul de apa-Trapa natans. Ambele numiri, aparent contradictorii, sunt perfect justificate, fiecare pentru o etapa din evolutia fructului. La inceput, acoperit de un invelis verde destul de gros, fructul se aseamana foarte mult cu o castana. Invelisul ii serveste ca un colac de salvare : il usureaza cat timp se dezvolta samanta verde, legata de planta mama. Cand fructul s-a copt, franghia de legatura se rupe, iar invelisul verde, descompus de apa, se desprinde, scotand la iveala partea lemnoasa, neagra ca abanosul, cu patru ghimpi ascutiti si cu un mic chepeng. Ingreunat de miezul compact si hranitor, fructul cade pe fundul baltii, acolo unde ancorele ghimpilor il fixeaza trainic, pazindu-l in acelasi timp de gura pestilor.


Batiscaful ierneaza in adancuri. Primavara, radacioara impinge chepengul si se prinde de mal. Cand plantuta a consumat intreaga substanta de rezerva, batisfera se usureaza si incepe sa se inalte, permitand frunzulitelor sa scape din inchisoarea de abanos pin deschizatura chepengului asezat astfel intr-o pozitie mai favorabila.
Iesit la suprafata apei, batiscaful lemnos se lasa purtat de curenti si calatoreste ca o epava, esuand uneori la tarmul marii.


 

Articole asemănătoare

  • Fructe si legume bogate in fibre

    Fisticul crud este una dintre cele mai bune surse de fibre vegetale de fibre, cu aproximativ 10 grame de fibre pentru 100 de grame de fistic. La fel de bune sunt si nucile sau migdalele, dar crude si nesarate pentru a va bucura din plin de beneficiile lor.

  • Cinci bauturi pentru un somn mai linistit

    Laptele de migdale: o alternativa tentanta pentru cei care vor altceva decat laptele clasic si sunt atrasi de optiunile vegetale usor de gasit in magazine, cu aroma puternica si bun cald sau rece, simplu sau cu miere, putina vanilie, eventual scortisoara daca vreti si un pic de gust exotic, evocand tinuturi indepartate.

  • Ridichile Saxa 2, o buna alegere pentru cultivatori

    Un soi timpuriu cu productivitate foarte buna, indicat atat pentru culturi intensive cat si pentru gradinile sau serele mai mici, ridichile Saxa 2 sunt mici, rotunde, de un frumos rosu intens, cu textura crocanta si gust puternic, fara sa lipseasca notele dulci, vegetale.

  • Cele mai bune surse vegetale pentru sanatate

    Crude sau gatite, ca garnitura, gustare sau parte din reteta preferata, legumele sunt surse de vitamine, minerale si sanatate pe care nu le putem ignora. Varietatea de gusturi, soiuri, culori si gusturi va ajuta sa nu va plictisiti de aceleasi feluri de mancare, si cu cat includeti mai multe fructe si legume in regimul alimentar obisnuit cu atat mai repede veti simti beneficiile pentru sanatate. Iar unele legume sunt surse vegetale de sanatate pe care nu trebuie sa le ignorati.

  • Ce trebuie sa cunoastem despre uleiurile vegetale

    Uleiul face astazi parte din recuzita aproape oricarei retete, de la cea mai simpla pana la cea mai complexa. Insa interesant este ca din vremurile cele mai vechi si pana in secolul al XIX-lea, in bucatarie nu prea se intalneau aceste grasimi vegetale.


Warning: fopen(cache/56448a740091e4520121c6959b680c07) [function.fopen]: failed to open stream: No such file or directory in /var/www/html/lib/classes/loadcache.lib.php on line 139