Legumele si fructele in alimentatie

Specia umana este intr-o continua evolutie, dar cel putin din punct de vedere al mancarii am pastrat in genele noastre reminescentele alimentatiei primelor antropoide, bazata pe vegetatie si mici animale. In vremurile in care primele maimute traiau in Africa si apoi in Asia, "meniul" lor era compus in principal din frunze, muguri, flori, radacini, polen, plante diverse, legume si fructe salbatice.

Atunci exista o mai mare variatie in acest domeniu decat astazi, dar treptat, prin experienta, primii oameni au invatat sa evite acele plante, legume si fructe salbatice care aveau gust neplacut sau erau toxice. Paradoxal sau nu, pe masura ce am evoluat, rolul vegetalelor in alimentatie a scazut tot mai mult, gama s-a restrans, iar carnea si alte produse au devenit esentiale.

Legumele si fructele au un rol eimportant in alimentatie, fiind surse de vitamina A, C, acid folic, minerale, reusind sa protejeze corpul si sa il apere de diverse maladii.

Nu s-au pastrat prea multe informatii despre cat de toxice sau dimpotriva sanatoase erau legumele si fructele pe care le mancau primii oameni, iar dupa milioane de ani este de presupus ca cea mai mare parte dintre acestea au disparut sau nu mai sunt folosite. In schimb astazi cunoastem tone de informatii despre fructele si legumele care fac parte din dieta noastra, de la vitamine si minerale, la istoricul plantei si cele mai bune conditii pentru a o intretine si creste. Suntem mai interesati ca oricand de efectele pozitive ale legumelor, de retete, de gust, de agricultura ecologica si sanatate, insa numarul legumelor si fructelor consumate in mod obisnuit este in scadere.

Cele mai cunoscute si cele mai gustate legume sunt spanacul, varza, broccoli, morcovii, cartofii, ardeii, ceapa, mazarea, conservate sau proaspete, preparate intr-un fel sau altul, fiecare cu gustul si calitatile specifice, multe insotite de adevarate povesti. Sunt legume importante, dar si altele, in functie de zona, climat si preferinta, se pot dovedi cel putin la fel de populare. Clar este ca in special popoarele occidentale au facut o greseala reducand cantitatea si variatia legumelor din alimentatia zilnica, lipsindu-se astfel de protectia oferita de acestea. Este o adevarata alienare culinara.

Dar de ce mancam legume ? In privinta fructelor, raspunsul este clar : pentru ca sunt dulci (cel putin majoritatea). Ne place sa mancam fructe, cam orice fel de fructe, chiar daca le acceptam pe cele straine sau exotice cu oarecare ezitare la inceput. Dar legumele pot fi amare, iuti, pot avea crude un gust destul de neplacut, dincolo de vitamine, asa ca de ce sa le mancam ? In buna parte mancam legume pentru ca suntem constienti de rolul pe care il joaca in alimentatie si pentru ca unele chiar ne plac.

In esenta, omul de astazi este rezultatul unei lungi evolutii si pas cu pas si-a diversificat  hrana. In urma cu aproximativ 50 de milioane de ani primii stramosi ai omului incepusera sa manance  frunze, fructe, legume salbatice, seminte, vegetatie diversa. Chiar daca nu stia inca sa cultive toate acestea, le putea lua direct din natura, din locurile unde ajungea tribul. Dar insectele ramasesera o parte importanta a dietei.

In special gorilele din regiunile de munte mananca foarte multe frunze, flori, tulpini, muguri, mladite. Dar cum astfel de delicatese nu sunt prea hranitoare, gorilele sunt nevoite sa consume cantitai foarte mari de vegetale pentru a se satura. Dar cei mai apropiati de obiceiurile oamenilor de altadata sunt cimpanzeii, al caror "meniu" este apropiat de cel al oamenilor preistorici. Cimpanzeii nu sunt prea incantati de frunze si crengute, spre deosebire de gorile. Prefera mai curand sa adune mai multe frunze, pe care le mesteca sugandu-le sucul si partile gustoase, pentru a scuipa apoi fibrele ramase. Cand mediul le permite, cimpanzeii aleg intotdeauna insectele sau carnea in locul vegetalelor, dar cea mai mare parte a dietei lor este alcatuita din vegetale : muguri, fructe, maldite, frunze diverse, completate cu insecte, oua si carne, atunci cand le gasesc.

Asa ca se poate spune ca noi, in timp ce aveam ferme, culturi intinse, surse de proteine variate, pastram genetic aceasta pasiune pentru vegetale, pentru plante, legume. Unii cercetatori sustin chiar ca similitudinile genetice sunt atat de mari, incat cimpanzeul ar putea fi considerat o specie umana.

Omnivori prin definitie, in pofida preferintei multora pentru carne, ne intoarcem la legume si mai ales la fructe pentru ca le dorim. Numai ca inca de la inceput nu am avut conformatia dentara necesara pentru a sfarama si rupe fibrele vegetale mai dense, asa ca a trebuit sa ne adaptam. Oamenii preistorici aveau un maxilar suficient de puternic pentru a mesteca legumele si mancarurile moderat de tari, inclusiv insecte, pui de pasari sau soparle, in afara plantelor, ciupercilor sau fructelor.

Stomacul uman a devenit tot mai scurt, dar dimensiunile intestinului subtire au crescut, ceea ce a facut ca primii oameni sa poata digera mai usor vanatul si pestele, pe care incepusera sa le obtina. Dar in egala masura au digerat mai greu plantele, legumele, fructele, pentru ca nu mai era suficient loc pentru ca flora bacteriana sa se dezvolte asa cum trebuie. Potrivit unor cercetari, se pare ca femeile au un stomac mai lung decat barbatii, desi rezultatele testelor sunt inca destul de controversate, ceea ce ar putea fi semnul din vechime al unei adaptari fiziologice pentru consumul preponderent de vegetale. Daca atunci barbatii, cei care vanau si protejau tribul, aveau dreptul la carne, femeile erau nevoite sa se multumeasca doar cu vegetale, mai ales in perioada in care vanatoarea nu era prea reusita.

Putand trai cu un regim bazat aproape exclusiv pe carne si grasimi, cu un mic aport de plante si legume, nu inseamna insa ca este cea mai buna optiune. Un regim "excesiv" carnivor scurteaza drastic speranta de viata, iar bolile care apar sunt numeroase si grave. Plantele sunt astfel mai mult decat factori de echilibru, ajungand sa stim instinctiv ca avem nevoie de ele. Atat timp cat gustul si simtul pentru ceva nou se pastreaza nealterate de cultura de consum si fast-food, legumele raman in topul preferintelor.

Mai mult decat atat, oamenii au nevoie de mult mai multa energie pentru a-si alimenta creierul, iar aceasta energie, echivalentul a cel putin 300 kcal, trebuie sa fie sub forma de glucoza. Aceasta "ratie" de energie poate fi usor gasita in legume si in unele fructe, in functie de caracteristicile fiecareia.