Istoria aranjamentelor florale

De-a lungul istoriei, asa cum stim din documentele ramase, oamenii au folosit florile pentru a isi exprima sentimentele, pentru a infrumuseta mediul in care locuiau si pentru a sarbatori sau practica diferite ritualuri. Informatii despre cum foloseau stramosii nostri florine ne parvine prin diferite moduri. Toate formele de arta descriu flori si felul in care acestea erau utilizate: cartile, pictura, muzica, sculptura, ceramica si tapiseriile sunt numai cateva exemple de astfel de surse de informatie. Unele din cele mai opulente exemple sunt tablourile reprezentand flori, pictate in secolele 17, 18 si 19, care descriu florile cu acuratete, in frumusetea lor incredibila.

Aranjamentele florale in Egiptul Antic (2800 i.Ch. - 28 i.Ch.)
Folosirea plantelor cu flori era o practica traditionala in cultura din Egiptul Antic. Florile erau duse ca ofranda la temple, ca decoratiuni pentru banchete, in ghirlande si coronite pentru oaspeti. Acacia, trandafirii, nuferii, violetele, crinii, narcisele, iasomia si mai ales floarea sacra de lotus erau printre florile cele mai folosite. In plus mai erau utilizate fructele si unele plante ornamentale prin frunze.

Design-ul din Egiptul Antic era caracterizat de claritate, simplitate si repetarea unui anumit model. Un aranjament tipic, de exemplu, era alcatuit dintr-o floare cu un boboc sau frunza pe fiecare parte, model care se repeta de cate ori era nevoie. Alte modele care se repetau erau alternarea tijelor lungi cu cele mai scurte, sau a culorilor, cel mai des verde cu albastru. In ceea ce priveste vasele care se foloseau in aranjamentele florale, acestea erau de mai multe feluri.

Grecia antica (600-150 i.Ch.)
Spre deosebire de egipteni, care asezau florile in vase, grecii din antichitate le dadeau mai mult un rol decorativ. Ierburile erau frecvent folosite alaturi de flori. Pe langa realizarea de ghirlande si coronite, florile erau pur si simplu aruncate pe jos. Majoritatea aranjamentelor erau triunghiulare sau simetrice si de obicei aveau flori de o singura culoare; oricum, numarul de culori folosite era limitat la numai cateva. Albul se intalnea de cele mai dese ori, pentru ca era simbolul puritatii. Trandafirul, zambilele, crinii, irisii, narcisele, violetele precum si frunzele de vita-de-vie, ierburile aromatice sau tecile de seminte erau elementele aranjamentelor.

Roma antica (28 i.Ch. - 325 d.Ch.)
Romanii au continuat obiceiurile grecilor insa ghirlandele si coronitele de flori facute de ei erau mult mai complexe decat cele din perioada 600-150 i.Ch.. Coronitele si siragurile de flori erau mai subtiri. Florile erau uneori aranjate in cosuri sau "cornuri ale abundentei", dar design-ul nu era la fel de rafinat ca la greci. Romanii preferau mai degraba sa se inconjoare cu parfumul florilor, decat cu specii deosebite.

Perioada bizantina (320 - 600 d.Ch.)
In aceasta perioada se observa o continuare a celor doua stiluri anterioare, diferenta fiind ca fructele erau folosite pentru ghirlande in combinatie cu florile, obtinandu-se astfel un efect ciudat. Arbustii stilizati plantati in ghivece respectau canonul simetriei; plantele cu flori si cele ornamentale prin frunze erau aranjate in cosuri mari, potire sau vase nu foarte inalte. Acestea erau foarte stilizate si de culori invecinate cum ar fi verde, albastru - verzui, albastru si violet, cu accente de culori complementare (rosu, rosu - portocaliu, portocaliu si galben).

Evul Mediu, perioada medievala (476 - 1400 d.Ch.)
Se stiu foarte putine lucruri despre arta florala din aceasta perioada; informatiile care exista insa au fost adunate cu ajutorul unor picturi, covoare si tapiserii persane din secolul al XIV-lea. Influenta orientala este clara iar florile se aranjau cel mai des in vase de diferite dimensiuni. Florile mai indeplineau si un rol religios, fiind folosite in procesiuni.

Renasterea (1400 - 1600 d.Ch.)
Perioada renascentista a preluat unele caracteristici din stilurile la moda in Grecia si Roma antica. Aranjamentele florale erau masive, simetrice, cu forme libere, aerisite; culorile folosite erau luminoase, deschise, pentru a contrasta cu fundalurile intunecate. Fructele, coniferele si foliajul unor arbusti si plante precum maslinul, iedera si dafinul erau deseori folosite in aranjamente. Florile preferate erau margaretele, garofitele, crinul, liliacul, violetele, trandafirii, irisii si anemonele. Vasele in care se asezau aranjamentele erau variate. Coronitele de Craciun au devenit traditionale din aceasta perioada. Florile incep sa se foloseasca mai mult in ceremoniile nereligioase decat pana acum. Stilurile de aranjare erau naturale la inceputul Renasterii, mai ales in Italia, dar pe parcurs au devenit din ce in ce mai complexe.

Barocul (1600 - 1775 d.Ch.)
Stilul baroc, aparut imediat dupa perioada renascentista, punea la mare pret simetria, mai ales la inceput; in timp, aranjamentele florale au devenit din ce in ce mai asimetrice. In timpul barocului, pictorul englez Willian Hogarth a introdus ceea ce este cunoscut cu numele de curba lui Hogarth sau curba S, care este folosita si astazi. Aranjamentele florale flamboiante erau facute in vase imense si erau alcatuite din mai multe tipuri de flori precum: iris, banuti, bujori, canna, narcise, trandafiri, dupa cum se vede din picturile ramase din acea perioada. Accesoriile de diferite forme erau deseori incorporate in aranjamente.

Aranjamentele florale in Franta:
1. Barocul francez (secolul al XVII-lea)
In aceasta perioada a fost introdusa arta topiata. Modelele simetrice, fara nici un punct central erau cel mai des intalnite. Spre deosebire de moda vestimentatiei din acea perioada, modelele florale erau informale, fragile si delicate.
2. Rococo (secolul al XVIII-lea)
Modelele sunt mai formale decat cele din baroc, predominand aranjamentele florale in forma de arc, cu linii in panta, delicate si aerisite.
3. Perioada Louis al XVI-lea (secolul al XVIII-lea)
Inainte de revoluatia franceza, erau preferate pentru aranjamente culorile delicate, reci.
4. Perioada Empire (1804 - 1814)
Perioada a stat sub semnul lui Napoleon; aranjamentele erau mari, dar mai compacte decat cele din perioadele timpurii. Simbolurile militare erau deseori folosite printre flori, cel mai des intalnindu-se embleme si figuri asociate cu imparatul. Majoritatea aranjamentelor erau simple si aveau forma triunghiulara.

Perioada Georgiana in Marea Britanie (1714 - 1760)
Fortaretele colective din secolele 15 si 16 au fost incet - incet inlocuite de case mai mici pentru fiecare familie, in care, desigur, si florile ocupau un loc important; acest lucru se intampla mai ales pentru parfumul pe care il aduceau odata cu ele, pentru ca in acea perioada era foarte des intalnita ciuma. In prima jumatate a perioadei georgiene, aranjamentele florale erau simple buchete asezate in vase rezistente, fara sa se acorde prea mare atentie design-ului. Mai tarziu, aranjamentele sunt mai atent realizate, se tine seama de model, de forma finala. Vasele sunt special concepute si fabricate pentru a gazdui florile - aveau chiar gauri sau deschizaturi laterale care tineau sau prin care se scoteau tijele florilor. Trandafirul era floarea favorita a englezilor, astfel ca aceasta se regasea din abundenta in aranjamentele florale din acea vreme.

Perioada Victoriana (1920 - 1901)
In aceasta perioada, Marea Britanie si marele sau imperiu are o mare influenta asupra tuturor formelor de arta, inclusiv asupra arhitecturii, design-ului vestimentar si mobilierului. Aranjamentele florale devin foarte incarcate, chiar apasatoare. Vasele folosite erau de cele mai multe ori arse sau urne de alabastru, portelan, argint sau alpaca. Aranjamentele cu forma triunghiulara sau circulara, cu trandafiri erau foarte des intalnite in acea perioada. Flori precum laleaua, crinul, anemonele, dalia, fuchsia (cercelus), margarete, pantalonii olandezului, etc. erau folosite la un loc cu trandafirii. De cele mai multe ori florile erau asezate in vase scunde, pentru ca tulpinile erau taiate scurt. Foliajul si iarba erau folosite numai pentru a da contrast si o textura diferita.