Cauzele cascatului excesiv

 Cascatul excesiv este definit ca o confruntare cu 1 - 4 acte de cascat pe minut, pe o perioada extinsa de timp.

Multi medici cred ca acesta este declansat de un nivel scazut de oxigen in sange.

Cascatul determina ridicarea nivelului de oxigen din sange, imbunatateste vigilenta si rezistenta.

Cascatul este, de regula, asociat cu a fi obosit sau plictisit; dar, de obicei este cauzat de lipsa oxigenului. Cu toate acestea, cascatul frecvent nu inseamna neaparat ca nivelul de oxigen din sange este scazut.

Cascatul excesiv poate fi un simptom al mai multor maladii, inclusiv epilepsie, paralizie progresiva supranucleara, tumori cerebrale, anxietate, atac de cord, encefalita si scleroza multipla.

De asemenea, cascatul excesiv poate fi efectul secundar al unui medicament luat in prezent, inclusiv antidepresive si medicamente pentru boala Parkinson.

Incercati sa nu va alarmati in cazul in care cascati excesiv.

Prima metoda de a ataca excesele de cascat este reprezentata de mai multa odihna.

Maladiile cele mai frecvente legate de cascatul excesiv sunt tulburarile de somn precum insomnia, apneea de somn (intreruperea temporara a respiratiei in somn) si chiar mononucleoza (o boala caracterizata prin cresterea numarului de mononucleare - leucocite cu un singur nucleu - din sange).

Medicul dumneavoastra va poate sugera, in cazul in care simptomele constatate nu sunt severe, ca s-ar putea sa aveti o sensibilitate ridicata in preajma altor persoane care casca.

Declansarea necesitatii de a casca este, de obicei, vizuala si psihologica, acest diagnostic nefiind unul ciudat.

In scopul de a reduce simtitor cascatul, acoperiti-va gura cu mana sau cu o batista in timp ce cascati.

Nu neglijati cascatul excesiv, lasandu-l sa se trateze de la sine. Programati-va la medic si astfel veti evita eventualele probleme grave.

In situatia in care aveti mai multe simptome, medicul va va diagnostica corect si va va monitoriza cascatul excesiv pe toata perioada de cautare a unui diagnostic.

Cauzele cascatului

Cascatul este un fenomen bine cunoscut si se stie ca actul de a casca este contagios. Daca vedeti o persoana cascand sau cititi despre cascat, este posibil ca si dumneavoastra sa incepeti sa cascati.

O cauza comuna a cascatului o constituie senzatia de oboseala, de somnolenta sau de stres.

Doctorul George A. Bubenik de la Universitatea Guelph din Ontario a declarat ca prezenta anumitor substante chimice in creier precum serotonina si dopamina ne fac sa cascam. In schimb, prezenta endorfinelor in creier limiteaza cascatul.

Starile de oboseala sau cele tensionate au tendinta sa intensifice actele de cascat. Plictiseala este o alta cauza a cascatului.

Studiile stiintifice subliniaza faptul ca fenomenul de cascat este real. La om se manifesta deoarece noi suntem creaturi sociale cu inclinatii spre imitarea celor din jurul nostru.

Teoriile moderne cu privire la "neuronii oglinda" detin si acestea un rol. "Neuronii oglinda" sunt celulele creierului nostru care ne reglementeaza sa observam cand suntem pe punctul de a-i copia pe ceilalti si de a ne influenta.

In trecut, oamenii de stiinta au subliniat ca actul de cascat i-a ajutat sa se trezeasca, deoarece astfel catre creier a ajuns o cantitate suplimentara de oxigen.

Un studiu din 2007 efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Albany sugereaza ca actul cascatului ajuta la racirea creierului, tinandu-l departe de "supraincalzire".

Participantii la experiment care au avut comprese reci pe frunte au cascat mult mai putin in comparatie cu cei care au avut comprese calde.

Astfel s-a ajuns la concluzia ca un creier mentinut la temperaturi scazute functioneaza mai eficient si are o capacitate mai mare de concentrare.

Cascatul este o actiune comuna tuturor culturilor umane si este intalnit, de asemenea, printre multe specii de animale, cu specificatia ca la acestea din urma difera motivele pentru care acest act se manifesta.